05 iulie, 2010

Spune-mi...

De ce dintr-o dată mi-a fost încălcat dreptul de a te mai vedea?Cu ce drept mi te-au lăsat sub formă de amintiri?De ce trebuie să mă uit spre cer,dacă simt nevoia să te strâng în braţe?
De ce nu te mai visez?De ce mi-a fost captivată şi ultima şansă,ultima fărâmă de speranţă de a te mai putea vedea,chiar şi-aşa,iluzoriu,fantasmagoric?
Vreau să-ţi simt prezenţa şi uneori o simt.Mai ales când sunt singură,aşa cum sunt acum...inconjurată doar de pereţii apartamentului.
Vreau doar să alerg,să deschid uşa dormitorului tău şi tu să fi acolo.Mai vreau doar un surâs,mai vreau doar un cuvânt,mai vreau doar o bătaie caldă pe umăr,mai vreau doar să mă ierţi,mai vreau doar ziua în care aş fi putut să te salvez...
Redundant.
De ce doare dorul de tine?


Ce curios şi ciudat e omul când ştie să aprecieze un om abia după ce nu-l mai are.
"
Unde eşti? Mi te-arăţi şi nu mi te arăţi; te aud şi nu te aud; te simt şi nu te simt. Şi totuşi te cunosc, te stăpânesc."Nichita Stănescu
Image and video hosting by TinyPic

Niciun comentariu: