Să-i fie dor de el era ceea ce ştia ea să facă cel mai bine.Nu învăţase asta înainte să-l cunoască.Atunci când el dispărea subit,nu făcea decât să-şi aducă aminte de el,de cum s-au cunoscut,de primele vorbe adresate când încă erau doi străini,de primele vorbe pe care i le-a dăruit el în calitate de "slujitor al lui Eros",de primele vorbe care i-au făcut rău atunci,dar de care râde acum...
Găsea tot felul de amintiri şi deşi le ştia pe de rost,păreau ca scoase din cutie.Şi deşi miroseau puţin a naftalină,erau învăluite în mister de fiecare dată,de parcă le trăia atunci pentru prima oară.Singură,căci el era cine ştie unde.
Să-i fie dor de el...Adora asta.Adora să şi-l imagineze,să suspine,să se întrebe dacă şi ea era printre gândurile lui,era ceea ce ştia ea cel mai bine să facă.
Să se amăgească şi să complice lucrurile...Oh,da,avea diplomă de excelenţă pentru asta!
*Venise,însă,vremea să se descotorosească de ea...îi era inutilă.
P.S.: To have it you got to see it, to talk it you got to be it
There's no ifs, no ands or buts
If you claim it you can attain it, what was made shall be, and that's the law of the universe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu