Azi îmi construiesc univers.
N-aveau carioci negre la librărie și tot ce-am putut să cumpăr a fost 3 markere:
Portocaliu, verde și ceva fosforescent, ce-ți ia ochii.
Un creion. Și vânzătoarea mi-a dat gratis o radieră.
M-am dus acolo unde soarele apune. M-am așezat pe vine și-am început, din ochi să picur rouă.
Nu-ți pot spune cât mi-e de dor, câte cutremure mă zgâlțâie în fiecare dimineață. Când mă trezesc și n-am ce piele fină să ating, în ce ochi verzi să mă oglindesc.
Mă trântesc pe burtă și încep să colorez pământul tare. Tare și rece. Rece care-mi înzăpezește sufletul, tare care mi-l sfărâmă.
Zgârii o bucată de soare. Scriu: Îmi e dor de tine! Am să fiu aici dacă vei vrea să te întorci. Dacă soarele răsare înseamnă c-ai să vii.
Ai trecut pe la aceeași librărie când ți-ai construit și tu universul tău. Cu radiera gratis ai șters soarele....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu