luminiță cu luminiță
și fiindu-mi frig m-ai îmbrățișat cu un sărut.
În cazul meu nu ningea, dar ploua cu stele.
***
Am zis mereu că sufletul ți se vede mai bine când dormi. Când nu ești rău, nervos, supărat.
Și al tău, acum, e atât de frumos... l-aș îmbrățișa până s-ar sufoca.
Furtună-mă în ochii tăi și apoi soare-mă în brațele tale.
Ascunde-mă legat la ochi și apoi caută-mă cu inima bandajată.
Toate astea cu sufletul tău somnoros.
Abia aștept să-ți dai seama că m-ai descoperit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu