M-am lipit de suprafața care deocamdată, doar ea mă menține în viață.
Capul îmi coboară și îmi urcă în ritm ușor pe o melodie imaginară. Respirăm același aer într-o lume pe care ne-am făcut-o singuri din bețișoare parfumate, o veioză care a stat aprinsă toată noaptea, un roi de țânțari amețiți și dragoste.
Mi se pare totul atât de firesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu