03 noiembrie, 2011

Te guardo en el silencio y el calor de mi peqeño bolsillo llamado alma.

Caută-mă acolo unde știu sigur că am pus o bucată inimaginabil de mică de materie care mă compunea odat' și umple-te de mine, sufocă-te.
Eu nu te-am căutat niciodată, am știut doar că pe fundul unei mări, oricum se află o dorință. Una care are nevoie doar de un suflu de aer proaspăt într-o seară de vară, când te-ai așezat cumva pe sufletul meu. Nu m-a deranjat că n-ai zis "pardon!", mi-a plăcut să te țin în poala sufletului meu și să-ți fredonez cântece de leagăn în gând ca să adormi și să-mi gâdili cu genele aorta.
Pulsează, pulsează... stele cad una câte una, dorințele nu-mi vine să le rostesc nici măcar în șoaptă, așa, cu mine însămi... 
Știam doar că aveau să se împlinească... într-o zi. 
Iar seri de vară ca aceea vor mai fi atâtea și atâtea... stele vor mai cădea atâtea și atâtea...