31 ianuarie, 2011

La ora asta sunt misandră,speriați-vă!('tu-vă muma-n cur de bărbați!)

Să nu...să nu mai aud nimic!
Să nu mă mai întrebi de ce nu sunt fata/femeia aia finuță și drăguță,care nu înjură și nu bea și nu fumează!
Sa nu mă întrebi de ce îți arăt degetul mijlociu când îmi faci un compliment oarecare pe stradă!
Să nu mă întrebi de ce-ți răspund în doi peri!
Să nu mă întrebi de ce fac pe inabordabila și intangibila și mult prea cu-nasul-pe-sus!
Să nu mă întrebi de ce nu mă opresc din drum să te salut și să-ți zâmbesc!
Să nu te miri de ce nu mă gândesc la tine,de ce nu mă îndrăgostesc de tine...bărbate!
Nu obișnuiesc să generalizez în nicio privință și nici nu-mi place să trăiesc cu speranțe,să mă gândesc că poate până la urmă scoatem ceva bun din asta...NU!Lasă-mă să-ți repet...NU!!!M-am SĂ-TU-RAT!!!!
NU MAI VREAU NI-MIC!!!Știu că merit,dar nu ai nici tu,nici tu,nici tu...ce să-mi oferi!
*Din 6:2 și-ar înșela iubita,2 se gandesc doar la o relație sexuală,dintre care unul are niște concepții de te doare bila...,1 e indiferent și mai inabordabil decât toate femeile de pe pământul ăsta la un loc(așa se zice despre ele,muierile),iar 1...pe 1 îl cunosc prea bine ca să știu că n-ar fii și n-are face nimic din ce fac ceilalți.
Unul din șase?JAL-NIC!!! 
*statisticile sunt reale și trăite.

ADIOS!!!Hasta luego y que os den por culo! _|_

30 ianuarie, 2011

PateticoLamentabiloPenibiliJalnicus

        Sunt atât de proastă.Înainte să ajung în bucătărie,să trag jaluzelele încât să-mi permită deschiderea geamului și înainte să-mi aprind o țigară,mă gândeam că am ajuns într-o stare...deplorabilă,dar de neexplicat(fapt ce o face și mai jalnică).
Acum îmi dau seama că nu pot să scriu și să fumez în același timp pentru că ambele lucruri le fac cu mâna dreaptă.

Da...scriu pe o coală de hârtie.E...atât de frumos.
Tremur și pixul scoate niște scârțâituri.Îmi răspunde!
Am un deja-vu!Da...am mai scris pe o coală de hârtie cândva!

Da,stare deplorabilă: pentru ca vreau să mă rup de virtual și nu pot.
Vreau două biciclete.Una verde, a mea și una roșie,a ta.Să pedalăm ca doi  nebuni până la o destinație oarecare.Dar să ajungem undeva,totuși...Pe un câmp verde...să trântim bicicletele și să ne întindem pe iarbă,să ne privim în ochi și să vedem doar cerul în privirile noastre.Iar cerul să fie gelos și să cheme norii în ajutor,să ne strice joaca și să înceapă o ploaie torențială.Tu să mă tragi de mână și să ne ascundem sub o umbrelă pe care o aveai tu prin ghiozdan.Să ne ia vantul umbrela și să ne adăpostim sub...ploaie.

Știu că numai despre asta scriu.dar de n-ar fi închipuirile mele tălâmbe,n-aș avea despre ce să scriu.N-aș mai fi.N-ai mai fi,recunoaște!Și dacă vreodată încetez e pentru că am avut atâta optimism în vene încât mi-am atins scopul și-am primit ce vreau.
Între timp mi s-a terminat și țigara...Am ieșit din bucătărie și m-am întors la laptop.Și mă gândesc că trebuie să strâng rufele,s-au uscat...
Trebuie să învăț pentru cele 4 examene rămase.Cred că unele lucruri nu se schimbă niciodată,nu?
M-am cam săturat de zăpadă,asta trebuie să zic!Și vreau soarele întipărit pe retina mea,vreau să mă încălzească ceva,de vreme ce nimic nu o mai face...
Asta vreau!
***

Cine a mai observat că niciodată nu poți bea al doilea pahar de apă până la capăt,deși tu-l pui plin,convins că-l vei da pe tot,pe gât?De obicei când îmi este foarte sete,beau unul și instinctiv,sau nu,dacă mi-e sete,sau nu,simt nevoia să mai dau unul pe gât.Dar niciodată-niciodată nu pot să-l beau pe tot.Întotdeauna vreau mai mult,primesc mai mult și la final mă trezesc că vreau doar jumătate sau chiar...nimic.
Ce?Tu-l dai și pe al doilea pe tot,pe gât?Și te satură?Bun,înseamnă că apreciezi ce ai.

***

Scriu când am flash-uri.E plăcut,dar uneori simt nevoia să scriu și fără ele.Pentru că mă simt goală,pentru că flash-urile sunt rare.Uneori nu le pot transpune exact așa cum le am,în cuvinte.Atunci e neplăcut.
La fel de neplăcut e cum încerc acum să te vizualizez la Romană intrând în metrou și nu reușesc.Mai bine mă trântesc în pat și visez.

***

Be careful what you wish for 'cause you just might get it!

25 ianuarie, 2011

VÂND!-Doar București și Tîrgoviște.E-mail=rsiminastefana@yahoo.com

TELEFON NOKIA N73+ÎNCĂRCĂTOR+CABLU USB
PREȚ: 400 RON




CAMERA FOTO BENQ C840+ÎNCĂRCĂTOR ACUMULATORI+CABLU USB
PREȚ:300 RON





19 ianuarie, 2011

Am primit leapșă de la frate-meu.

1.If your lover betrayed you, what would your reaction be?
"A reușit să fie mai bună decât mine,să te completeze,să te facă fericit?Da?Atunci rămâi cu ea!".Plâng puțin,puțin mai mult,dar recapăt forțe cu ajutorul prietenilor mei și-mi revin.
2. If you have a dream you’d like to come true, what is it?
Numai unul?Am milioane de visuri.Unul era să intru la facultate,s-a împlinit.Acum îmi doresc s-o termin cu bine.
3. Whose butt would you like to kick?
Nu am ajuns în halul în care să urăsc un om și să vreau să-l și bat.Sunt destul de pașnică.
4. What would you do with a billion dollars?
Aș pune deoparte,i-aș ajuta pe ai mei.

5. Will your best friend always be your best friend?
Forever and ever.Am chiar 5 best-friends.Da,da,chiar se poate!
6. Have you ever been in love with 2 people at once?
S-ar putea spune că da.Dar,de fapt,am fost mereu doar "în favoarea" unei singure persoane.

7. How long would you wait for someone you really loved?
Hahaha!:|Mult și degeaba,s-a întâmplat asta o dată.A doua oară n-o mai fac.Vorba mea și a Măriei:"Dacă e să e,o să e! "="What's meant to be will always find a way."

8. If you won the lottery, would you quit the job?
Nu.Banii vin și se duc.

9. Who is on your celebrity top 5 … you know, the ones … that if you ever had an opportunity …
Aveam un top când eram mai mică.Acum încerc să aspir doar la persoane tangibile.
10. What sucks the life out of you?
Nesomnul.
11. How would you see yourself in 10 years time?
Adică la aproape 30 de ani? Cu cei doi copii ai mei(de preferat fată și băiat),în parc,jucându-se cu cei doi copii ai lui Alex,cu copii Măriei,ai Alinei,ai Ralucăi,ai lui Rox,cu un loc de muncă stabil,cu prietenii aproape...și hai și c-un soț frumușel.8-|

12. What is your greatest fear?
Singurătatea.
13. What kind of person do you think the person who tagged you is?
Un om simplu și bun,modest și cald,la care țin foarte mult.
14. Would you rather be single and rich or married but pour?
Married and rich nu se poate?Hai că deja ne dăm în bărci,bă,băieți! 

15. What’s the first thing you do when you wake up?
Casc,mă dau jos din pat și mă uit cât e ceasul.

16. Would you give all in a relationship?
La început da,apoi mai puțin.Obișnuiesc să fiu cu capul în nori,după care mă trezesc și-mi dau seama că înainte să vină  el,aveam deja niște persoane importante lângă mine.Și așa ajungem la prima propoziție.

17. Is your career vitally important to you?
N-am una,deci nu mă pronunț.Totuși pot să afirm că este importantă,dar nu vitală.

18. Would you forgive and forget no matter how horrible a thing someone has done?
Sunt construită să iert.Și iert "în prostie".Dar mai sunt construită să iert,să uit,dar să nu mai pot să fiu aceeași persoană cu acela.Mă schimb fără să vreau.

19. Do you prefer being single or having a relationship?
Am momente când mi-e bine singură,momente când aș vrea ca partea cealaltă a patului să nu mai fie goală.Depinde...

Dau mai departe leapșa lui Marius,Alecsei,Măriei și lui Rox.


16 ianuarie, 2011

Deberes:Escribe la expresión de tu depresión en máximo 200 palabras y una canción

Cum de ești atât de viu,de parcă ai fi plecat ieri,de parcă ieri mi-ai zis a nu știu câta oară acel "la revedere"rece care a durut de fiecare dată la fel?Ultima oară m-am zbătut atât să înțeleg de ce nu mai simțeam nimic și abia acum înțeleg că era obișnuința de vină...De câte ori n-am vrut să pun punct ci virgulă?De câte ori?De câte ori mi-a fost greu?De câte ori?De câte ori mi-ai trecut prin minte deși nu meritai nici măcar o fărâmă de loc în mintea mea?
Sunt agitată și furioasă și supărată și cuprinsă de monotonie și falsă și ridicolă și patetică și paranoică și plictisită și stresată și nervoasă...încât....Îmi vine să-mi smulg părul din cap,să-mi fumez plămânii și să stau în pat toată ziua până când binevoiește cineva să mă ia în brațe și să mă țina o veșnicie așa.Așa,cu buzele lipite de fruntea mea,așa,cu nările-mi invadate cu aromă de lemn de cașmir și mosc,esențe de ghimbir și patchouli,așa numărând orele și zilele rămase,cu degetul pe cadranul ceasului său...rămase...rămase...

11 ianuarie, 2011

Factual.

       Înjură printre dinți căci iar întârzie.A devenit un obicei prost și îi displace din ce în ce mai tare.Metro-ul parcă iar uită să vină.Când în sfârșit sosește, îl injură,mușcându-și apoi buzele.Se ține neatentă de o bară,privește în gol.Urmează stația ei.Își pune geanta mare și grea pe umăr și din greșeală își prinde părul lung.” ‘Tu-ți!” zice în gând de astă dată,căci privește in stânga ei și observă o pereche de ochi.Întoarce capul spre ușă și zâmbește.
Ajunge în gară.Toate ghișeele sunt ocupate;cozi de cel puțin 10 persoane.
”Nici măcar nu mai are rost să înjur!”gândește ea și se așează la una din cozi.
Ajunge pe peronul aglomerat exact când în difuzoare se anunță”Trenul către...pleacă în 5 minute de la linia 2”.”Ce noroc!Poate ar trebui să nu mai injur așa des!”.
Caută numărul pe bilet.75.Era chiar în dreptul ușii.”O să-mi fie frig,la dr...!”
În fața ei:un domn și o doamnă la vreo 70-80 de ani,un cuplu,discutau aprins.
Își așează geanta pe jos,se așază pe scaun și o prinde cu gleznele.Se ridică,ia geanta și o pune deasupra capului,în compartimentul mult prea îngust.O îndeasă cu chiu cu vai.Se așază din nou.Își aduce aminte că n-a scos biletul,legitimația și cupoanele de reducere.
”Ei,futu-ți să-ți fut azi și mâine!”Fluxul de cuvinte îi sperie pe moși.O sperie chiar și pe ea.Dă geanta jos și se gândește că dacă tot nu s-a așezat nimeni lângă ea,nici n-o s-o facă și-o trântește cu silă pe scaunul de lângă.

“Hai,domn’le,lasă-mă cu d-astea!Hai mă,termină cu prostiile!”închide telefonul și-și dă seama că a intrat cu țigara aprinsă în tren.Se oprește în loc,se uită în dreapta,în stânga și începe să tragă cu sete din ea.Cei doi bătrâni urlă la el s-o stingă,să iasă dracului,să facă ce-o face,adăugând la unison „tineretul ăsta!”.Controlorul îi dă una peste ceafă și arată cu degetul spre ușă.Băiatul aruncă țigara și se apropie, râzând ștrengărește,spre locul lui,76.
O privește pe fata așezată lângă.Două șuvițe ondulate parcă strigau la el să fie date pe după ureche,buzele rubiconde cereau să fie sărutate,îl chema cu totul.Îi ia geanta în mâini.Fata se ridică și își înfige mâinile în geantă,speriată.Băiatul trage de ea,fata la fel.Fata dă drumul genții și îi lipește un dos de palmă tânărului.S-a auzit atât de tare,încât cei doi bătrânei au tresărit.El scapă geanta pe jos,îi ia fața în palme și o sărută apăsat.Ea se retrage după un minut.Îi trage o altă palmă,pe același obraz,după care îl pupă.
“Prostule,am borcane acolo!”îi zice încruntată.
El ridică geanta,o așază sus,o îndeasă la fel ca ea și se așază lângă ea.
“Nu-mi spune!Ai 76?Drace!”îi zice ea zâmbind în colțul buzelor.
“Fii drăguță,ți-am spus să nu mai înjuri.De câte,ori,ă?De câte?”îi zise el,prinzându-i buzele între degete și țuguindu-i-le.
Bătrânica îi privea cu coada ochiului și îi făcu semn bătrânului pe care-l ținea de mână,să se uite și el mai bine la cei doi tineri.
Ea observă jocul în care fusese prinsă și îl trase blând de ureche pe băiat.
“Eu de câte ori ți-am zis să nu mai fumezi?N-asculți de mine,n-asculți de nimeni!Și uită-te ce slab ești-zicând acestea îi ridică de la piele,cu vârful degetelor delicate,hanoracul-mereu ți-am zis să mănânci senvișurile cu brânză pe care ți le face mama ta!Asta e!N-asculți!”
Băiatul face palmele pâlnie și-i șoptește la ureche”-Urăsc brânza,iar mama a murit când aveam 8 ani.”
Fata își schimbă expresia într-o mutră plină de compasiune și se depărtează puțin de băiat.Se întoarse cu tot corpul pe fereastră și începu să numere stâlpii de telegraf.
Cei doi bătrâni priveau scena și zâmbetul nu le părăsise mina plină de riduri.
       Băiatul adormi,capul îi alunecă și îi căzu pe umărul fetei.Ea i-l ridică delicat și i-l rezemă de spătarul scaunului.Se trezi,deschise un ochi,o privi.Începu să se prefacă.Îi “căzu” din nou capul pe umărul ei,iar ea îl puse la fel de calma pe spătar,ba chiar îi aranjă și câteva fire de păr de la ceafă.El se gâdilă,ea observă și chicoti.Îi „alunecă” din nou creștetul.De data asta mai violent,încât ajunsese în decolteul ei.Ea i-l luă și i-l trânti,nimerind “din greșeală” bara rece de metal și nu buretele moale al spătarului.El „se trezi”brusc  și începu să se vaite de durere.
Cei doi bătrâni din fața lor râdeau pe înfundate.Nu se mai puteau abține.
Ei îi păru rău și se aplecă peste mânerul scaunului ce-i despărțea.Îl săruta în locul în care se lovise.El îi arătă apoi obrazul.Ea i-l sărută.Îi arătă și celălalt obraz,ea i-l sărută cuminte.El îi arată buzele,se întinde ca să poată ajunge la ale ei,iar ea își retrage capul,lăsându-l să-și lipească buzele de fereastră.
Ea zâmbește,iar zâmbetul i se transformă într-un râs.Se ghemuiește ca o copilă în poala lui.El foarte uimit,o îmbrățișează toată,i se mai vede doar nasul.El îi suflă cu dragoste în păr,iar ea chicotește,el se joacă cu scamele pe care le face puloverul ei,ea urmărește liniile de pe textura blugilor lui,el îi mângâie venele de pe mâini cu buricul degetului arătător...ea se ridică brusc și-l sărută.
Bătrâna îi face semn soțului ei,ceva de genul ”în sfârșit!” și râde.

       Difuzoarele anunță:“Trenul ajunge în gară la destinația finală...destinația noastră.Vă mulțumim!”
El se ridică de pe scaun,îi dă geanta jos și i-o întinde.
“Futu-i care mai cară căcaturile astea de borcane acasă!”zise ea luându-i geanta din mână și punând-o pe umăr.
Bătrâna îi șoptește soțului:”Cred că am înjurat așa până când m-ai luat de nevastă!”Bătrânul se apropie,îi sărută obrazul și-i șoptește:”Nu chiar,a doua zi,la întâlnire ți-am dat peste gură!”
Încep să râdă și privesc către cei doi tineri care au coborât din tren și rămân în fața ușii.Ea vrea să pornească în stânga,el în dreapta.
El îi zâmbește și-i spune privind-o fix în ochi.
„-Ne vom mai întâlni?”întreabă ea.Gândul că ar putea spune nu,o făcu să tremure și să-i clănțăne dinții.
“-Nici nu știu cum te cheamă!”zise el îngrijorat.”Și nici nu vreau să știu,tot ce vreau să cuprind cu mintea e că vreau să te iubesc și mâine și poimâine și câte zile voi mai avea!Vreau să te găsesc într-o mie de alte femei,să lupt să te regăsesc,să primesc înapoi ce n-am pierdut niciodată...Nici nu vreau să te sărut acum,te voi săruta mâine pentru că știu cât voi suferi dacă nu te voi găsi și știu cât de dulci vor fi buzele tale dacă te voi găsi.Vreau să fii soția mea,vreau să fim ca bătrâneii ăia doi!Te vreau deși știu bine că ești a mea!Ne întâlnim mâine!”
„-Unde?Nu știu unde...”spuse ea rușinată.
„-N-ai să știi,ai să simți!”spuse el și se depărtă în grabă,lăsând-o să se uite în urma lui.Apoi ea își mută privirea către cei doi bătrâni,pe care-i vedea prin fereastră acum.O fixă pe bătrână cu privirea.Fereastra era oglindă.

10 ianuarie, 2011

Pentru că am simțit nevoia.Trebuia.

      

        Eram mai mică și-mi doream întotdeauna un frate mai mare nicidecum o soră...Ai mei nu mi-au făcut nici una nici alta...și cred eu că m-am aflat mereu în căutarea unui frate cu care să pot face o grămadă de lucruri,cu care să pot să fiu nebună la orice oră vreau.
Așadar...
Îți mulțumesc că ai ascultat ce am zis eu și nu ce-a zis lumea,că mă cunoști pentru că eu te-am lăsat să cunoști ceea ce sunt eu cu adevărat,fără măști și "alte laude",că vii cu ideea să ne vedem exact când încep să mă simt iar singură,că spunem hai să facem clătite,dar mai mult tu faci și eu stau degeaba,că m-ai plimbat peste tot prin capitală,că m-ai dus să ascult muzică bună,că m-ai dus la Starbucks,la Ikea,că în primul weekend în București n-am fost singură,am fost cu tine,că facem mâncare,bem suc de lămâie și mâncăm Akuku,că știi să mă faci să râd,că ai energie și mă impulsionezi și pe mine să am...și deși uneori râdem unul de celălalt și facem glume pe seama noastră... ești chiar fratele mai mare pe care mi l-am dorit mereu.
Mulțumesc,Alex!

03 ianuarie, 2011

La mulți ani!







Nici nu știu cu ce să încep...
Astăzi e ziua ta,dragul meu blog.Ai fost și încă ești mai mult decât jurnalul meu,ai fost mereu suportul pe care mă puteam descărca liniștită,umărul virtual pe care să plâng,soluția multor gânduri “nerezolvate”.
Te-am recitit și realizez că într-un an cu tine,scriindu-ți vrute și nevrute,întâmplate și neîntâmplate,dorințe ce-au devenit scrum și dorințe ce-au zburat,înaripatele de ele,dorințe devenite realitate multe,multe dintre ele,nu m-am schimbat foarte mult.Sunt aproximativ aceeași.Ce s-a schimbat e că am scăpat de o obsesie,dar asta nu înseamnă că sunt gata să fac una nouă,am rămas aceeași fată ce știe când să fie naivă,când impulsivă,când rea,când draguță...
Mi-am făcut prieteni noi-am învățat cum să-i păstrez pe cei pe care-i am deja,am descoperit noi locuri,m-am mutat-am învățat că deși pleci mult de acasă și la început e greu,apoi acasă simți că a rămas tot acasă,am început facultatea,am învățat lucruri noi,mai ales spirituale...pot să zic că s-au schimbat multe...dar eu sunt aceeași.
Aceeași în interior,deși poate unele principii s-au mai închegat,deși acum știu mai clar cum stă treaba cu da și nu...,cu noi sentimente,gânduri...
*******************************************************************************
Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi- Mă intrigi-
Nu faci nimic,nici nu știi cum,dar ma atragi.
Nu știu cum să-ți spun,dar te vreau.Ce spui? „I'm everything you think I'm not.”?Aș fi interesată să comparăm...să vedem cum stă treaba...
Te vreau fix aici.Te vreau cu pieptul sub capul meu,te vreau cu degetele de la mână prin părul meu,te vreau și nu mai discutăm despre asta punct
P.S.: Tu nici nu știi,m-ai făcut să-mi pierd entuziasmul.Dar eu tot te vreau.